desi nu credeam ca ma voi simti vreodata asa cum ma simt azi , se intampla. Daca a existat vreo zi in care chiar mi-am dorit sa dispar , sa nu mai exist ... cred ca asta este . M-am uitat la "lost" si mi-a placut tare o replica ..."asa e soarta . Unii trebuie sa sufere ":. Cam asa ma simt eu acum . Pierduta , singura , dezamagita , departe , iar singura , pustie , departe. As vrea sa existe un loc unde sa plec si sa uit ca exist , sa fie ca si cum nu ar fi fost nimic ....Pacat ca nu exista. Exista doar o singura nenorocita de realitate din care nu am cum sa scap . De ce trebuie sa se intample unele lucruri pe care nu le poti face sa fie cum vrei tu ? De ce nu poti sa spui "imi doresc "si sa se intample? de ce nicio dorinta adevarata , sincera nu se indeplindeste ? si de ce lumea asta e asa cruda ? si de ce viata te izbeste uneori atata de tare ? ca s ate trezesti ? si dupa ce te trezesti ce faci ? cred ca mai bine nu mai dormi deloc , ca sa nnu te trezesti , ca sa simti durerea asa cum e ea. Sa nu o mai amelioreze nimic . Sa te macine usor usor pana te seaca de viata . Ma simt groaznic si atat ....

uite ca iar a venit iarna . Usor  usor , fara sa imi dau seama am mai tercut peste un an si imi aduc aminte de ce faceam anul trecut pe vremea asta . Imi aduc aminte ca aveam niste prieteni fara de care nucredeam ca as putea exista vreodata , mai aveam putin si faceam 18 ani ( in sfarsit ) , visam la ziua in care voi ajunge la facultate si voi fi departe de ai mei asa cum imi doream . Ei bine , acum toate astea s-au implinit , dar nu stiu ce a mai ramas defapt din tot ce visam eu ca se va intampla cand voi fi in locul in care imi doream atat de mult , Bucuresti . Nu stiu daca mi se mai pare ceva lafel de frumos cvum visam atunci ca va fi . Nu stiu daca a mai ramas ceva din viata mea de atunci si din ce simteam atunci .Acum , totul este diferit . Imi dau seama ca multe din lucrurile la care visam eeu erau simple vise , copilarii , lucruri care nu au nimic de-a face cu maturitatea . Imi dau seama  ca acum chiar am ramas singura asa cum am vrut eu . Nu mai e nimeni sa maintrebe daca imi e foame , daca vreau ceva sau daca nu vreau sa dorm doua ore ca sa nu mai fiu obosita . Acum stiu ca desi e multa lume in jurul meu , eu sunt singura pentru ca fiecare are problemele lui si nimeni nu ma mai pune pe mine in fata asa cum se intampla inainte .Acum nu mai sunt eu in centrul universului nimanui si toti isi vad de viata lor asa cum fac si eu . Uneori este bine . alteori nu e chiar asa bine pentru ca imi dau seama ca ma aflu intr-o inapere plina de oameni pe care ii cunosc dar cu care nu am defapt nicio treaba . Imi dau seama ca as pute alafel de bine sa nu fiu acolo si nimeni nu s-ar prinde . Asta inseamna oare sa irti iei zborul si sa te descurci singur ? Sa te trezesti peste noapte ca nu mai insemni nimic  pentru nimeni ? Sa fi pe cont propriu si sa nu iti peste de cel de langa tine ? Parca nu as vrea sa cred asta .....si nici macar nu cred ca eu voi putea face asta
vreodata ....

Anul trecut asteptam pe vremea asta sarbatorile , asteptam prima ninsoare , bardul de Craciun , cadourile intre colegi si tezele :)) . Anul acesta nu stiu daca astept ceva pentru ca nici macar nu stiu ce ar trebui sa astept . Sau pe cine . Sau ce . Stiu ca inca astept bradul si cantecele de Caraciun si astept sa fie cum nu a mai fost pana acum ..Sa imi bata inima tare tare cand ma uit la beculetele de Craciun si sa imi pun o dorinta in noaptea dintre ani . Dar cred ca nu voi face nimic din toate astea pentru ca ....lipseste ceva .Nu stiu inca ce , dar simt eu ca lipseste .

dupa o luna

dupa o luna de facultate ( in care nu am avut net ) , am dat si eu de cineva caruia ii merge netu' , ca sa mai postez si eu cate ceva din viata mea. Viata in Bucuresti este frumoasa ,asa cum ma asteptam sa fie , desi de multe ori este si grea ( viata de student : fara bani , fara mancarica la pat si fara prea multa intimitate ) . Totusi , pot trece peste , imi place la nebunie locul asta . Cea mai grava problema a mea este legata de orele de mate , care imi dau fiori , ma inspaimanta si ma fac sa ies dupa un curs si un seminar cu capu' cat casa . Tot ce imi doresc este sa trec si eu cu 5  , ca altfel se duce dracu' visu meu . M-am obisnuit usor , usor cu ce inseamna o dimineata la metrou , cu orele , colegii de la facultate , profii si colegele de camera , cu care ma inteleg super. Timpul trece aici mult prea repede . Nu am timp sa ma plictisesc , sa citesc o carte sau sa stau sa ma gandesc prea mult la viata . Am descoperit ca Bucurestiul asta este foarte foarte mic  am dat peste oameni peste care nu ma asteptam sa dau vreodata . Mi-am facut niste prieteni buni ( si nebuni ) , niste prieteni pe care nu credeam ca mi-i voi face atat de repede si cu care nu credeam ca am sa ma inteleg asa de bine . De multe ori incerc sa imi aduc aminte cum era viata mea dinante de Bucuresti , cand doar visam la zilele astea , si nu reusesc sa imi aduc aminte cum era. Parca trecutul acela a fost doar un vis din care m-am trezit acum o luna . Nu cred ca as putea sa imi imaginez viata departe de locul asta , de caminul asta si chiar de facultatea asta la care nu credeam vreodata ca voi ajunge. Sunt atat de multe lucruri pe care ma gandeam ca le voi face cand ajung aici si atat de multe pe care nu le-am facut , incat stau si ma intreb and naiba a trecut timpul pe langa mine . Parca maine o sa ma vad ajunsa in sesiune si sunt tare curioasa caum o sa trec peste ea ( desi curiozitatea poate sa mai astepte ) . Tot ce pot sa spun este ca sunt fericita si linistita aici de cele mai multe ori si pana la urma asta este tot ce conteaza , pentru ca asta mi-am dorit mereu ....

vise

sunt momente in viata in care simti ca nu poti sa scoti niciun cuvant ,in care nu poti sa faci nimic altceva decat sa te gandesti si sa meditezi .De multe ori stau si ma gandesc la ce imi doresc eu de la viata si la felul in care ar trebui sa procedez ca sa realizez ce im doresc . In primul rand incerc sa ma detasez ( fara succes ce-i drept ,dar macar incerc ) de problemele minore . Imcerc sa ma gandesc cum ar fi daca ar fi si mai rau de atat . Incerc sa imi imaginez cum voi arata eu peste 10 ani ,cum va arata viata mea. Incerc sa imi pun  o anumita ordine in minte si sa imi fixez anumite teluri , dar descopar ca uneori sunt prea multe si nu stiu in ce ordine sa le asez. Totusi , cred ca este important si faptul in sine , ca ma gandesc a la viitor . Nu stiu cum pot unii sa se trezeasca in fiecare dimineata si sa nu se gandeasca mai departe de ce vor manca la pranz . Nu stiu daca sunt eu nebuna sau ei , insa eu imi ocup majoritatea timpului liber , gandindu-ma la ce as putea face in viitor ca sa fiu cat mai fericita : sa fiu o persoana implinita din toate punctele de vedere . Imi dau seama ca daca iti doresti cu adevarat si ai ambitie , poti sa realizezi tot ce iti propui . Si mai mult decat atat , daca vei avea langa tine pe cineva care sa iti fie alaturi , care sa creada in visele tale si sa isi doreasca aceleasi lucruri de la viata poti sa  te gandesti la viitor fara sa fi speriat sau fara sa vezi in ceata . Ma gandesc ca greutatile pe care le intampin zi de zi trebuie puse intr-un sertar al mintii pe care sa scrie " lcururi fara valoare " . Lucrurile cu adevarat importante nu vor fi pune niciodata intr-un seratr , pentru ca le folosesti mereu . Asa decurge o parte din viata mea de zi cu zi . Stau , fumez o tigara , meditez ,imi imaginez si incerc sa imi dau seama de unde sa ma apuc sa imi traiesc viata . Pe ce drum sa o iau si cum sa fac , astfel incat sa realizez tot ce imi doresc , sa am timp sa traiesc si in prezent si uneori sa mai am timp si pentru distractie . Ciudat ... unii ar spune ca sunt inca tanara ca sa ma gandesc la viitor si ca ar trebui sa ma distrez acu si sa imi fac de cap . Eu i-as intreba pe ei , astia mai mari care cica au trecut de peiroada in care ma aflu eu .... ce fac ei acum cu viata lor , ce s-a ales de ei si care e viitorul lor , daca ei la varsta mea nu se gandeau la ce vor face ? ....

timpuri noi

de ceva vreme am devenit cam nostalgica. Imi aduc aminte de copilaria mea si ma gandesc cu groaza ca tipurile s-au schimbat sub ochii mei . Acum totul se rezuma la calculatoare ,telefoane cat mai performante , droguri , bautura tare ,multe tigari si multa smecherie . Copiii din ziua de azi nu mai seamana deloc cu cei pe care mi-i aduc eu aminte , prietenii mei din copilarie . Locurile pe care mi le aduc eu aminte au devenit aproape de nerecunoscut iar oamenii s-au schimbat prea mult ca sa ii mai pot recunoaste . S-a terminat cu jocurile gen "Ascunselea", "Flori ,fete si baieti" , "Ratele si vanatorii","Adevar sau provocare" etc . S-a terminat cu jocurile pe televizor si cartile cu Harry Potter. S-a terminat cu romantismul si rositul in fata celui de care iti place in secret . Tot ce imi aduc eu aminte ca a reprezentat copilaria mea , a ramas undeva in urma si numai cei care au trecut odata cu minte isi mai aduc aminte din cand in cand de cat de frumos era atunci . Cred ca am fost ultima  generatie care a mai prins o parte din frumusetea aceea atat de simpla a lucrurilor de atunci . In zilele noastre, ma uit cu regret la ce se intampla in jurul meu , la copiii care nu mai stiu sa se distreze fara droguri si bautura, la oamenii care nu mai pot trai fara 3 telefoane si fara calculator , la locurile pe care eu le iubeam si acum nu mai sunt .Ma uit cu groaza la copii de 14-15 ani care consuma droguri si se revolta impotriva celor care nu "legalizeaza " drogurile .Nu inteleg ce se intampla cu ei si incerc sa imi dau seama de ce o apuca pe un drum gresit . Cine este vinovatul sau cine sunt vinovatii pentru lucrurile rele si negative care se intampla in ultima vreme din ce in ce mai des ? este trist si cred ca cineva ar trebui sa faca ceva . Uneori as vrea sa inventeze cineva o clepsidra a timpului pentru ca eu as vrea sa ma intorc in timp si sa uit ca exista o lume atat de rea , perfida , delasatoare si negativista , lumea in care eu traiesc acum .

scoala..din nou

astazi a inceput un nou an scolar . Pentru mine insa continua vacanta . Mai sunt cateva saptamani si voi incepe facultatea . Dimineata nu m-am putut abtine sa nu ma gandesc la anii trecuti in care si pentru mine ar fi inceput scoala si la tristetea pe care o simteam cand ma gandeam cat timp mai am de petrecut la liceu . Acum simt o urma de regret cand ma gandesc ca banca in care eu am stat 4 ani acum va fi ocupata de altcineva , profesorii mei vor avea alti elevi iar colegii mei o vor apuca acum pe drumuri diferite de al meu . Desi inca nu constientizez ca s-a terminat , simt ca nu mai apartin liceului in care am invatat  4 ani .Simt ca acum locul meu nu mai este acolo . Ma uitam la toti elevii care se aduna in curtea scolii si nu ma regaseam . Bucuria sau tristetea lor legate de inceperea scolii mi-au adus aminte de anii trecuti . Imi aduc aminte inceputul clasei a 9-a ... a fost foarte comic .... fiecare clasa se asezase la locul ei , iar eu , emotionata fiind,  m-am pus in randul clasei a 11-a G in loc de a 9-a G ...:)) . Imi aduc aminte acum de multe momente care altadata m-ar fi facut sa ma enrvez sau sa imi doresc cu disperare sa termin liceul .Acum nu pot decat sa pun intr-un colt al mintii si inimii mele acesti 4 ani care s-au scurs atat de repede si sa ma gandesc la ce ma asteapta . O viata noua , colegi noi , o "casa " noua , profesori noi . Sper ca de data asta lucrurile vor fi diferite si ca voi privi spre viitor  cu drag si speranta  de mai bine :)

dor...

acum doi ani de ziua mea , mi-am dorit un hamster de al andreea . Desi la incepu cat a fost mic nu l-am suferit pentru ca ma musca de fiecare data cand vroiam sa ma joc cu el , in timp am ajuns sa il iubesc si sa ma bucur de fiecare data cand il vedeam fericit : cand ii dadeam drumu sau cand ii schimbam " scutecele" :)).Alaltaieri cand am venit de la tara s-a bucurat ca un om cand m-a vazut . Am vazut ca slabise mult... am vrut sa ii fac curat azi ,dar l-am gasit mort ...Logic ca m-a busit plansu' si am dat vina pe ai mei ca nu au avut grija de el . Poate a murit de batranete ...desi eu cred ca ar fi putut sa moara de dor. Prefer sa cred ca a fost asa . Ca si oamenii , si animalele au sentimente. Si daca si animalele au niste sentimente , ce sa mai vorbim de oameni . Cum ar fi sa mori de atat dor ? Cum ar fi sa iubesti ata de tare pe cineva, incat intr-o zi sa nu te mai poti ridica din pat de atata dor? Cum ar fi ca dragostea sa te cuprinda intr-un asa fel incat sa nu mai poti face nimic . Asta e oare partea frumoasa sau partea urata a acestui sentiment ?

...

imi place... si atat ...:(:(

toamna...din nou

tin minte ca si anul trecut cam pe vremea asta scriam ceva despre toamna. O toamna care pentru mine a fost cat se poate de trista , complicata , chinuitoare si in niciun caz buna . in fine .. trecut . Toamna asta se anunta putin diferita ... defapt putin mai mult. Desi nu este decat a 3-a zi din toamna aceasta ,incep sa o simt destul de puternic . Ma simt ciudat .... diferit . In curand viata mea se va schimba . Deja a inceput sa se schimbe intr-un mod in care nu ma gandeam ca o va face . Ciudat...dupa mult timp ma simt bine , chiar neasteptata si nesperat de bine . Fericita...!
Vara care tocmai a trecut o declar total ciudata , decisiva si neasteptata . Dar s-a dus . E ca si cum ar fi inceput un nou an odata cu 1 septembrie . Nu stiu , poate este doar o idee de a mea ,dar mi se pare ca un an nu incepe pe 1 ianuarie , ci pe 1 septembrie . As vrea sa pot explica mai bine  ce simt , ce cred , dar nu imi mai gasesc cuvintele . Poate nici nu trebuie . Ma simt putin nostalgica ,dar in acelasi timp sunt fericita . Poate aerul putin schimbat ma face sa ma simt asa sau poate mirosul de zacusca si de dimineata racoroasa sunt de vina.
Azi mi-am luat larevedere, pana vara viitoare de la o prietena buna ( poate viitoare matusa:))). Simt ca odata cu plecarea ei , se termina si vacanta pt mine , desi mai am o luna pana atunci . E ca si cum ma trezesc dupa un somn lung presarat cu vise frumoase. Nu ma tem  ca trezirea va fi grea , ci ca aceasta ma va face sa dau piept in sfarsit cu realitatea , cu greutatile si sentimentele unui om care o apuca pe propriul drum si care va decide in tottalitate pentru sine de aici inainte. Un fel de .... rupere de copilarie cu adevarat . Ca si cum.... odata cu schimbarea culorii frunuzelor , adica foarte curand , ma voi schimba si eu .Pentru totdeauna. Pacat ca la primvara frunzele vor reveni la culoarea lor obisnuita ....probabil eu nu .

viata

ce inseamna in momentul de fata pentru mine viata ? inseamna o rupere totala sau aproape totala de tot ce inseamna viata mea de zi cu zi ( defapt ce a insemnat pana acum 2 luni ). Inseamna aer curat ,  ganduri pe care le pot lasa sa zboare in voie . multe ore pierdute si nedormite si multe lucruri de care incerc cu disperare sa ma conving singura . Logic.. nu reusesc . Inca mai sper . Dar incep sa ma conving ca doar timpul ma poate face sa realizez ce dq e cu mine si cu unele lucruri  care nu imi ies din cap. Doar ca aici ,la tara , timpul pare sa fie mai " rabdator cu oamenii", mai lung.In fine . Viata acum inseamna un rasarit , o stea cazatoare , multe vise din care ma trezesc repede si ... multa cafea ( da ... uneori nu am somn ore intregi pentru ca imi zboara gandurile aiurea..departe). Sunt atat de multe lucruri pe care as vrea sa le scriu aici , pe care le compun in minte de atatea ori , dar pe care le uit sau pe care nu le mai vad lafel cand vreau sa le scriu , incat ma intreb uneori de ce naiba ma mai complic sa mai scriu si aici ... :-j ..oricum ... trecem peste ... like usual:-j :D .

de departe...

de vreo saptamana am parasit zgomotosul si anostul meu oras ca sa ma refugiez la tara , in locul pe care il asteptam cu atata nerabdare si dragoste in alti ani. Desi nu credeam , anul asta chiar ma bucur ca sunt aici , ca ma pot relaxa fara sa am vreun scop anume si logic, ma bucur ca am scapat de ai mei (mai exact azi au plecat in sfarsit acasa spre bucuria mea). Totusi , aflandu-ma aici imi aduc aminte fara sa vreau , dar cu placere si nostalgie de anii in care imi petreceam vacantele aici . De povestile pe care le spuneam la poarta cu toti copiii, de serile in care mergeam la dicoteca :)) cate 3 km pe jos , de prima dragoste, de zilele in care stateam cu verisoara mea si faceam "mancare", de dealurile pe care mergeam cu mamaie , de padurea in care imi era frica sa intru   si de muulte multe altele. Acum parca prea putine dintre obiceiurile pe care le aveam atunci s-au pastrat . Prea putine locuri au ramas neschimabte si prea putin mai sunt prietenii de alta data pe care ii gaseam aici . Acum , am crescut si totul a devenit doar un alt loc in care ma duc pentru ca nu am unde sau pentru ca trebuie. Imi este dor de vremurile in care numaram zilele pana aveam sa vin aici , pentru ca stiam ca voi gasi ceva care sa ma faca fericita . Chiar si praful de pe strada neasfaltata imi placea. Facea parte din farmecul locului . Nu stiu sigur daca locul asta si-a pastrat farmecul dar nu il mai vad eu sau daca a disparut. Imi placea locul asta inainte pentru ca era neatins de tot ce gasesti in oras . Era o alta lume , o lume in  care nu imi era frica , in care ma simteam fericita .Desi inca ma mai simt bine aici datorita linistii si a peisajului , simt ca nu mai este ..." locul meu fericit" ...Si chiar imi pare rau :| ...:-<

new feelings

Suntem abia in luna august , ce-i drept la jumatate, dar simt ca timpul sta pe loc . Timp de 4 ani de zile am asteptat vacanta asta , am asteptat sa intru la facultate , sa stau la camin , sa merg prin cluburi si sa stau in Bucuresti . Abia acum incep sa ma gandesc cu adevarat ce implica toate aceste schimbari , care se vor petrece in scurt timp.Voi fi departe de casa , de prieteni ( presupusi prieteni defapt..:-j), departe de confortul cu care eram obisnuita si probabil cu un buget limitat (adica sigur).Voi locui intr-o jungla :)), unde nu voi cunoaste pe nimeni si unde fiecare este doar pentru el . Nu imi pare rau , desi ma simt putin speriata ( putin mai mult). Ma tem ca nu ma voi acomoda, ca nu voi face fata , ca voi face lucruri pe care nu ar trebui sa le fac . Imi e frica uneori de propiul meu comportament si  de felul in care gandesc , de modul in care privesc lumea si lucrurile din jurul meu . Poate e vorba doar de emotii sau nerabdare si din pacate nu voi putea sa imi dau seama care e treaba decat cand voi fi acolo....

superioritate

din motive necunoscute de la un timp incoace am inceput sa privesc lumea cu alti ochi. Ma uit in jurul meu si imi dau seama ca nu ma mai simt bine daca stau langa oricine . Simt nevoie de a-mi selecta prietenii pe baza unor criterii destul de stricte . Intr-un fel ma bucur pentru noua maniera in care privesc lucrurile , desi incep sa ma simt putin aroganta ,lucru de care nu stiu daca sunt demna . Ca sa fi o persoana aroganta trebuei sa iesi in fata , sa arati cam cine esti si ce poti sa faci si nu imi dau seama prea bine daca eu ma incadrez in categoria asta . Nu prea stiu ce se intampla cu mine si de ce am inceput sa ma uit de sus si mai mult decat atata nu stiu daca e frumos ce fac eu . Ma simt destul de aiurea atunci cand ma uit la cel cu care vorbesc si il clasez undeva sub mine pentru ca eu m-am simtit cam intotdeauna bine in preajma tuturor si cu toate astea nu pot sa imi scot din minte micile defecte pe care acum le observ cu mai multausurintain jurul meu. Poate sunt rautacioasa , dar cred ca merit sansa si dreptul de a alege cine merita si cine nu sa stea langa mine , nu ?:D

ceva nou

ceva nou dintr-o viata care urmeaza a fi noua, nu? am terminat cu bac , admitere , foi, carti ,caiete si pixuri colorate .... ar trebui sa ma simt mai mult decat bine . Ar trebui sa ma simt altfel decat ma simt .Bine ... ca nu stiu exact cum sa exprim sentimentele astea ciudate... e  ca si cum viata s-ar fi scurs din mine si nu o mai pot recupera. Idioata impresie . O sa trec peste! clar ... in fine ....

avand in vedere ca e ora 2 jumate noaptea si eu inca nu am somn ....m-am gandit sa mai intru si eu sa mai scriu pe blog , ca poate se mai duce dracu' starea asta de cacao....aseara am avut niste vise foarte ciudate. Nu am mai patit de mult timp asa ceva, chiar uitasem sentimentul . Desi credeam ca ziua de azi urma sa fie buna , logic ca nu a fost deloc draguta avand in vedere faptul ca am avut un minunat vis in care era sa fiu omorata de un card de ciori dar am fost salvata la timp de un nene care parea venit de pe alta planeta iar apoi am stat treaza vreo ora pana sa adorm la loc , ca sa visez iar ca cineva vrea sa ma killareasac... poate va imaginati.

Interesanta  fost ca in ambele vise cineva m-a salvat. Mai exact primul vis mi s-a parut interesant in ciuda sentimentului ciudat pe care mi l-a produs. Salvatorul meu nu parea uman ,era parca coborat din cer , ca un fel de inger pazitor, cu parul alb , vocea dulce si un aer batranesc , incarcat de cunostinte. M-a impresionat

vara asta simt ca trece extraordinar de greu , timpul este mult prea rabdator cu mine iar eu nu am niciun chef de el, as vrea sa zboare pe langa mine ,dar parca cineva i-a taiat aripile. Imi vine sa ii spun ca el ar putea sa zboare si fara aripi ,dar simt ca mi-a taiat cineva limba. Vara asta am decis sa mi-o dedic aproape in totalitate cartilor si filmelor, lucru care ma ajuta sa fac timpul sa treaca putin mai repede , desi el continua sa se incapataneze.

zilele trecute am fost la tara si amcrezistat in mod miraculos 3 zile. Logic ca nu am stat prea mult pe afara , timpurile alea au apus demult , dar am facut o plimbare scurta . Mi-am adus aminte intr-un mod izbitor de copilaria mea, de mirosul srrazii incinse, al gradinii sau al curtilor taranesti . Totusi.... aici oamenii nu mai sunt cum erau cand eram eu mica . Am observat cu uimire ca lucrul asta ma nemultumeste .Mi-as fi dorit ca acestia sa nu se fi schimbat atata de mult si sa fi pastrat mai multe din obiceiurile pe care eu le-am cunoscut .Desi aerul era in mare parte acelasi , aer de tara aproape nimic nu a ramas neatins de trecerea timpului. Vechia gradinita in care obisnuiam sa stau cu prietenii a fost daramata si in loc au fost construitre ANELE-uri , gardurile din lemn au fost inlocuite cu garduri din materiale scumpe si sofisticate iar bancile pe care alta data stateam si ne jucam seara au fost inlocuite si ele cu alte minunatii.

stiu ca nu are legatura ce am scris eu aici ,insa asimilate si puse laolata toare aceste lucruri ,pe langa multe altele,ma deranjeaza si imi provoaca intr-o oarecare masura senzatia asta ciudata ca nimic nu are farmec si viata poate sa treaca pe langa mine fara stres

Carte vs. Film

Ieri am inceput sa ma uit la " The vampires diariers" ( logic ca trebuia odata si odata sa ma uit si eu avand in vedere mica mea obsesie pentru vampiri :))). Cum sa zic , este prima data cand ma uit la un film inainte sa citesc cartea /cartile ,si asta pentru ca nu am avut de unde sa fac rost de ele pana acum cateva ore .Am inceput deci sa ma uit la primul sezon si sunt destul de ok , desi mi-am dat seama ca daca mai vreau sa umblu noaptea prin casa , ar fi pereferabil sa ma uit ziua :)). Sufletul meu nu este prea rezistent la scene care te iau prin surprindere si care implica mult intuneric :">. In fine ideea e simpla , am mai spus-o si alata data , dar nu aici . Filmele pentru mine sunt destul de seci in comparatie cu cartile dupa care sunt realizate . Nu stiu , poate sunt eu defecta , dar asa se prezinta situatia :D. Nimeni nu o sa ma poata convinge vreodata ca un film poate sa imi trezeasca aceleasi sentimente pe care mi-l trezeste fiecare rand citit , fiecare imagine pe care mi-o creez singra , dupa cum imi place mie .

Ce rezolvi daca te uiti la film ? Poi.. scutesti mai mult timp probabil, si eventual , te uiti cu un prieten /prietena sau cu iubitul / iubita( daca ai :-") . Stai doua ore sau cat tine si te uiti ca bou' si ai toate sansele sa nu intelegi exact ce vrea sa transmita filmul respectiv , uneori pentru ca nu esti destul de perspicace, alteori pentru ca filmul este atat de prost , incat esenta se pierde undeva pe la jumate . Cu o carte , eu zic ca nu se intampla acelasi lucru . Si chestia asta  este demonstrata zic eu , in cazul filmelor facute dupa carti celebre sau nu neaparat celebre , dar care sunt iubite de multi cititori .

Sper sa nu jignec pe nimeni ( amatori de filme) , dar cred ca am face cu totii un bine populatiei , dar si filmului in sine daca ne-am apuca sa citim inainte sa vinzionam . Asa poate ar aparea si in noi un simt critic ceva mai dezvoltat si bazat pe niste informatii si idei cu un substrat real  si adecvat .:)

libertate frate,poate facultate :D

S-a terminat bacalaureatul , dupa atatea zile de stres , am aflat si rezultatele. Cu siguranta este ultima data cand voi deschide acest subiect si sincer nu imi pare deloc rau ;)).  Am luat.... 10 romana , 10 istorie si 9,20 economie. Ce pot sa zic , sunt mandra de mine :)) si chiar nu ma asteptam sa iau niste  note  asa de mari . Defapt, ieri aveam o stare destul de urata . Chiar nu ma puteam bucura. Totusi , s-a intamplat o chestie despre care trebuie sa scriu :D . A fost total neasteptat si chiar placut, trebuie sa recunosc; ieri m-au "agatat" fostii mei colegi  de pe Centru si m-au invitat la o petrecere ca s-a terminat Bacu' . La inceput am avut cateva dubii, dar sincer a fost super tare . Chiar m-am distrat , pentru prima data in 4 ani de zile , da , m-am distrat cu ei . Si  pot spune ca m-am si imbatat de fericire :)) pentru ce note am luat . Ma bucur , pe bune , chiar daca nu ne-am inteles mai niciodata , a fost chiar dragut ! Merci !!!:*:*

In alta ordine de idei, treaba cu bacu' a fost destul de nasoala pentru astia care l-au picat , intr-un numar atata de mare . Ce pot sa zic ... am mai zis , acum poate vor fi mai multe locuri la facultate , adica sigur vor fi :))!!!!!. Mie una mi-a fost destul de greu sa stau nopti intregi nedormita , sa bag in mine litrii intregi de cola , cafea si pastile de memorie , si asta  pentru ce ? pentru ca nu am invatat tot anu' nimic , am preferat sa ma distrez. Si nu imi pare rau pentru ca na, ar trebui sa fiu nebuna sa imi para rau dupa ce note am luat ,dar putea sa se termine prost si sa iau si eu niste note mici . Sau nu putea sa se termine rau ?:))) pai , sincer la romana nu avea cum sa se intample treaba asta pentru ca eu inca mai fac parte dintre cei care mai pun mana si citesc cate o carte si pot sa spun cu mana pe inima ca nu as fi reusit sa iau o nota mare daca as fii citit toata viata numai subtitrarile de la telenovele . Este foarte important sa ai un orizont cat mai larg , sa ai cat mai multe idei  si mai ales sa sti sa te exprimi . La istorie, ei .. na am fost la olimpiada etc etc , m-am descurcat .  Cele mai mari emotii le-am avut la economie , dar ma bucur ca s-a terminat . Si mi se pare destul de corect ce s-a intamplat anul asta , intr-o oarecare masura. Mi se pare foarte bine ca nu  s-a mai permis copiatul si profesorii nu au atata se indulgenti , pentru ca de data asta au fost respectati si cei care au totusi si altceva in cap inafara de paie si droguri .In sfarsit au fost aceleasi sanse pentru toti , desi trebuie sa recunosc ca nu mi se pare chiar ok sa dai aceleasi subiecte la roamana de exemplu unui copil care a mancat mate pe paine 4 ani si unuia care a terminat un profil uman . Totusi , intr-un fel ce s-a intamplat anul asta la bac demonstreaza clar faptul ca tineretul din ziua de azi nu numai ca nu mai citeste nimic , dar nu e capabil nici sa se concentreze si sa inteleaga ce i se cere intr-o cerinta . E trist , pe bune !

Ehh , pacat ca pentru mine notele astea nu au nicio valoare , pentru ca eu am nevoie de rezultatul de la admitere ca sa intru la facultate . Acum sa nu se gandeasca cineva ca eu imi doresc treaba asta . Daca ar fi dupa mine , as da la o facultate unde se intra pe baza de dosar si nu m-as mai agita atata , dar din nefericire ai mei ma considera acum un robotel care poate invata zi si noapte pentru ca asa vor ei sa ma vada la Drept. Uneori ma gandesc si eu ca suna bine, tentant si etc , dar  stiu clar ca nu e de mine . Si ma gandesc cu groaza la chinul care ma asteapta si prin care nu as vrea sa trec . Si atunci , stau eu si ma inteb, ce naiba sa fac ? Sa ma apuc sa invat in continuare de dragul lor, ca sa se mandreasca in stanga si in dreapta pe spatele meu , sau sa fac ce vreau eu , desi poate nu as avea aceleasi sanse pentru vitor?:-s Complicat ! :-<

In fine , indiferent de ce o sa fac, de ce facultate voi urma, acum pot spune ca privesc ceva mai linistita spre viitor. Stiu ca voi avea peste cateva luni parte de viata pe care mi-am dorit-o atat de mult . Voi fi libera sa fac ce vreau , cum vreau si cand vreau . Voi putea spune cu mandrie ca am terminat liceul si ca sunt la facultate . Suna atat de bine , incat simt deja ca incepe sa imi bata inima mai repede :x. Si ce e cel mai important , cred ca orice ar urma, nu poate fi mai rau decat ceea ce las in urma. Si asta nu e putin lucru :D .

Mi s-a pus pata pe melodia asta . Nu stiu de ce , dar ma calmeaza ,ma face sa ma simt mai aproape de tot ce imi lipseste :D

s-a mai dus una....

In sfarsit a venit ziua cea mare ! Ziua in care a inceput Bacalaureatul 2011 cu adevarat . Si.. cum a venit asa a si trecut .Prima proba:)) A fost bine , foarte bine chiar imi permit sa zic . Nu ma astept la 10 :)) dar clar cred ca voi lua o nota mare .  Si pentru asta ar trebui sa imi multumesc in primul rand .. mie :)) pentru ca am avut inspiratia si dorinta sa citesc opera . Pentru ca altfel , poate as fi facut ca multi altii si as fi scris Camil Petresc - Ultima noapte de dragoste ,intaia noapte de razboi , pentru ca inca nu stiu sa fac distinctie intre opera dramatica si roman :-j :))) . E cu adevarat trist , imi pare chiar rau pentru cei care nu s-au prins , dar c'mon  e jalnic sa nu iti dai seama . Sau mai e o posibilitate tot pentru astia care le au cu cartea cum le am eu cu chineza: oamenii nu s-au prins ca nenea asta , Camil Petrescu a mai scris si el si alte nebunii inafara de romanu' asta de care au auzit ei ca cica s-ar da si pe la bac , si ce au zis ei : pai bai nene Gheorghidiu asta a trait o drama frate , deci merge !!!!!!Nu e mai ,pe bune nu zic , doamne fereste sa ma loveasca si pe mine inspiratia asa la urmatoarele examene , deci pe bune e foarte aiurea mai ales pentru cei pe care eu ii cunosc , restu ' din partea mea sa pice , asa poate vor intra mai multi pe merit la facultate si vor sta mai multi pe acasa . Totusi , mai sunt doua probe la care cei care au cam dat-o in bara la romana , mai au o sansa , sa isi ridice mediile .

In alta ordine de idei , astazi m-am trezit la 5:30 si m-am apucat sa imi repet operele ( ca sa nu zic ca am invatat 15 opere ca vaca si mi-a picat banalitatea asta de comedie pe care abia m-am uitat pentru ca mi s-a parut prea usoara ) . Sentimentele care m-au incercat in dimineata asta mi-au adus aminte , dupa cum zicea si Andreea de primele dati cand am fost in Bucuresti fara sa stie ai mei . Golu din stomacul meu ameninta sa ma inghita in orice moment . Am intrat in fine si la examen, ne-au dat subiectele si m-am calmat cand am vazut ca nu e Nichita Stanescu si am scris , si am gandit treburile pe acolo si am iesit de la examen. M-am simtit atat de usurata dupa 3 ore de incordare si zile intregi de chinuiala si nopoti nedormite , incat imi venea sa sar intr-un picior . Mai devreme am ajuns si eu acasa si mi-am strans toate materialele pe care le aveam insirate prin toata camera si am descoperit ca parca am o camera ceva mai mare , mai spatioasa . Peste doua zile o sa fie si mai mult spatiu . Imi e cam frica la istorie , inca nu stiu mare lucru , dar pana la examen cred ca ma voi descurca destul de bine . 

Si uite asa , in cateva zile voi fi eliberata de tot stresul . Bine ca urmeaza alergatura cu facultatea , asta daca iau bacu la eco si la istorie :))) , dar cred ca asta va fi partea placuta :) . Dupa cum spunea toata lumea pe cat de repede a venit , atata de repede va trece . :D 

Indragosteala

Iachh ... nu suna deloc bine ...:D .Asta e un sentiment destul de idiot . Te gandesti numai la respectiva/ul , o multime de fluturiasi in stomac , nu ai pofta de mancare , te trezesti visand aiurea etc .Neahh , nu suna prea bine . Totusi eu cred ca m-am indragosit de mare anul asta . Altfel nu imi explic ce se intampla cu mine . E drept ,mereu am iubit marea , dar niciodata nu am exagerat . Anul asta s-a cam schimbat situatia . M-am indragostit de mare ,de libertate , de valuri, de nisip , de mirosul de sare . Simt ca doar marea ma poate scoate din starea asta de plictiseala si sufocare totala . Nici macar Bucurestiul, dragul meu Bucuresti nu ma atrage in momentul de fata . Incredibil , nu pot sa cred ca am spus asta . Ciudata treaba , ce-i drept dar poti oare sa ii comanzi inimii ? Ma simt ca un porumbel intr-o cusca aurita , toata lumea incearca sa imi fie pe plac , insa sunt prizoniera . Fiecare ora petrecuta "afara din cusca mea" este platita scump de constiinta mea si de gura lu' mama . Chiar daca imi permit sa imi iau cateva ore libere de la invatat , simt acceasi apasare , acelasi aer sufocant . Si atunci nu imi ramane decat sa evadez , sa visez , doar ca uit de multe ori sa ma mai si trezesc , fapt pentru care era sa fiu calcata de o masina :)) . Totusi , in scurt timp voi fi acolo , eu si cu marea ( asta suna cam patetic, nu :">) sau bine , nu doar eu si cu marea , eu libertatea si o vodka  :d

ganduri

Este ora 20:08. Mai devreme m-am intors din oras am avut 3 ore de stres total cu o alta pregatire ( una din multele pe care le-am tot facut ) si ma simt epuizata pana la Dumnezeu . Starea mea de spirit este mult sub zero . Nu stiu daca din cauza caldurii sau pur si simplu pentru ca nu am chef , dar asta e. Mintea imi zboara in zeci de directii si nu stiu unde sa ma opresc mai intai . Nici macar nu stiu daca ar trebui sa ma opresc , daca merita sa dau importanta gandurilor . Probabil voi face ca deobicei , o sa analizez situatia si voi trece la urmatoarele ganduri . Muzica imi bubuie in urechi desi simt ca imi explodeaza capul . Nu ma pot abtine , asta-i viata .
Mi-am adus aminte acum, cateva momente despre o chestie despre care am scris si inainte sa imi sterg vechiul blog :">. Faza cu " viata e o curva , ori o futi tu pe ea, ori ea pe tine ". Pot sa zic sincer ca am gandit-o bine cand am zis-o si o repet . Daaa!!! Chiar asa e . De cand e lumea cam asa sta treaba . Ideea e cat chef ai de ea si cam cum vrei sa o futi TU pe ea, pentru ca daca astepti sa ti-o traga ea, nu mai ai timp sa citesti urmatoarele cuvinte . Cred ca Dumnezeu cand a creeat omul a facut o mare greseala , o greseala colosala care a adus lumea in situatia in care se afla azi . Sentimentele astea pe care oamenii ajung sa le simta de la iubire si pana la ura influenteaza toata suflarea omeneasca , frate . Cum ? Pai daca o tipa si-a inselat " gagicu'" ala shmecher ( cu 2 de sm ) are toate sansele sa ajunga batuta , cu capu' spart sau moarta. Daca apare vreo amorezata care iubeste pana in maduva oaselor un tip care nu o merita , tipa se arunca de pe bloc . Si tot asa. Pe mine ma agaseaza rau treaba asta . Profunizmea sentimentelor nu e si ea putin mai moderata . E totala . Nu  cred ca exista prea multa lume care sa gaseasca  un echilibru, sa isi tempereze trairile si sa nu se lase afectat de viata asta care te cam fute in final cum vrea ea.

Pai si atunci ce dracu' e de facut ? ca sa zic asa. Cum reusim sa ne descurcam cu tot ce se intampla in jurul nostru , cu problemele noastre si ale altora ? Dintre atatia filosofi si oameni care vorbesc despre treburile astea existentiale, de ce nu s-a gasit unu' care sa scrie macar un flyer despre ce sa facem ca sa ne ne-o mai tot traga viata asta ? Sa i-o tragem noi ei , ca sa fie placerea maxima ?!?

visez

Astazi m-am trezit dornica de invatat la istorie , avand in vedere ca mai am mai putin de o saptamana pna la bac si nu stiu mai nimic asta e un lucru bun . Dar de la dorinta pana la a se indeplini dorinta , ei bine e cale lunga . Pot spune ca azi m-am aflat intr-o stare " de visare " totala. Nu m-am putut concentra deloc . Citeam cateva randuri din minunatele aventuri ale lui Negru-voda prin Tara Romaneasca si incepeam sa ma gandesc la alte lucruri . Imi imaginam cum ar fi sa plec la mare peste cateva zile sau cum o sa fie viata mea cand voi ajunge in Bucuresti , singura etc . Imi mai aduceam aminte de ultimele zile , de un parfum prea fresh care nu mai voia sa imi iasa din nari si imi trezeste amintiri pe care nu ar trebui sa le pastrez prea mult . Mi-am amintit si mi-am imaginat atatea lucruri incat a trebuit sa imi trag singura cate una ca sa ma trezesc . Nu e deloc bine sa te gasesti intr-o asemenea stare, mai ales daca nu ai fumat nimic. E frustrant , pe bune !

care e treaba cu Bucuresti/camin etc

Pai ... cine ma cunoeaste stie despre ce e vorba .. despre marea mea obsesie de 3 ani incoace - sa ma mut in Bucuresti ,la camin . Bine, acum nu mai tin neaparat sa ma duc la camin pentru ca am cam vazut ce si cum inseamna viata de camin  ( mizerie, prea frig ,prea cald, manele , spatiu ca la sobolani etc ) .  Nu zic ca nu voi sta oricum daca am ocazia sa intru .. macar pt o perioada ca sa trec si prin treaba asta . Stiu ca multi cred ca daca voi ajunge in Bucuresti o sa o iau pe carare rau ... nu stiu in ce masura au dreptate . Ideea e ca m-am saturat pana peste cap de tot ceea ce inseamna orasul asta mizerabil . M-am saturat de toti taranii care ma pisuiesc pe strada , de toti nespalatii de pe platou care sunt vai de capu' lor si se cred interesanti daca isi taie venele in grup si fumeaza o tigara in zece , m-am saturat de 2 cluburi pline tot cu tarani , m-am saturat de 3 cafenele si 3 terase aruncate pe " un Centru Vechi " absolut anost . M-am saturat de oameni , de locuri , de mirosul asta de oras mort. Abia astept sa ajung in Bucuresti , orasul vietii mele . Primul si singurul loc in care am fost mereu fericita . Singurul loc in care simt ca inima incepe sa imi bata tare tare cum vad placuta pe care scrie " Bucuresti". Si nu astept , si nu iubesc fara incetare orasul asta minunat pe care toti il detesta decat de 3 ani . Trei ani in care am taiat fiecare zi care ma aducea mai aproape de el pe un calendar plin cu dorinte,care nu credeam ca se vor mai implini ( sa fac 18 ani , sa vina vara , sa termin liceul etc ). Si mai e atat de putin si incep sa ma gandesc cum o sa fie , ce o sa fac , cum o sa ma descurc ? O sa rezist ? sau o voi lua lunga cum spune toata lumea? Totusi ... cum sa nu ma bucur de orasul asta atat de aglomerat , de galagios in care simti ca timpul nu se opreste niciodata in loc ?

Totul a inceput cu primul meu prieten , care sta in Bucuresti si cu care am petrecut doi ani din viata mea. Au fost zile frumoase, dar si chinuitoare pentru ca imi doream cu disperare sa ajung acolo , sa fiu cu el acolo . Diferenta dintre a ma duce eu la el si de a veni el la mine ... era colosala . Ma simteam implinita , fericita, libera pe deplin doar cand eram eu cea care era acolo. Prima data am fost in Bucuresti fara sa stie ai mei , si a doua oara , si a treia , si a patra ... si de mai multe ori . Pana intr-un final mult disputat in care mi-au dat voie se ma duc la prietenul meu , ba chiar sa dorm acolo .Imi aduc aminte cat de mult imi placea sa ma plimb noaptea " pe strazile din Bucuresti".:)) Nimic nu se compara cu treaba asta!! Si de atunci ... ei bine,visez in fiecare zi la momentul in care voi ajunge acolo . Nu mai am rabdare . Uneori simt ca ma sufoc , ca inima , mintea si pulsul sunt mult prea rapide pentru mine .

Logic ca unul dinter lucurile care ma atrag cel mai mult si ma fac sa visez se refera la  libertatea pe care o voi avea in sfarsit si dupa care tanjesc de atata timp . Stiu ca nici asta nu suna bine , dar oameni buni, chiar stiu ce pericole ma pasc acolo si cum as putea sa le evit !!!! Am avut de la cine sa invat . Am vauzt ce greseli au facut alii si sigur ma voi feri sa le fac si eu . Sunt constienta de unde plec si unde o sa ajung . Sunt constienta ca odata cu distractia si libertatea vor veni si angajamentele si , o sa vina un moment in care voi incepe sa ma descurc singura , un moment in care voi lasa adolescenta defintiv in urma si va trebui sa dau piept cu realitatea, cu lumea si va trebui sa o tratez cu seriozitate .Sau cel putin asa spune toata lumea. Ceea ce imi doresc e sa am poate doar putin noroc si destula minte si intelepciune sa profit de el . In rest , nu-i panica , serios!!!!

Daca as avea un pestisor....

Daca as avea un pestisor magic ,care sa imi indeplineasca 3 dorinte ... acestea ar fi :D

          .... sa am o putere prin care sa pot citi gandurile celor din jur , fara ca ei sa stie
          .... sa fiu sanatoasa tun pana pe la 80-90 de ani si sa mor linistita
          .... sa gasesc in dulapul meu un seif magic din care sa scot bani si sa nu se mai termine niciodata :))

Ehh ...poate cam copilaresti dorinte , dar cred ca astea ar fi ... Tare mult as vrea, macar pentru o zi sa pot sa ascult ce gandesc altii ca sa stiu cine imi e prieten si cine nu , cine ma iubeste si cine vrea doar sa ma foloseasca :)) .
Poate ar fi trebuit sa il rog pe pestisor si sa ma ajute naiba la bac si la admitere ... dar sunt lucruri mai  importante pe lumea asta ... :D

lunatica-pentru orice

Daca ar fi sa aleg o formatie care imi place mie mult mult si care ma face sa zambesc siatunci cand plang ... m-as gandii prima data la Lunatica . Bine ar mai fi si Trooper. Dar Lunatica...ii ascult pe baietii astia de vreo 4 ani si nu ma mai satur niciodata de melodiile lor . Sunt minunate , ma fac sa plutesc, sa ma topesc sub vresurile lor, sub ritmul lor de care nu ma mai satur si care se potriveste ca o manusa  cu sufletul meu . Absolut minunat

refugiu

Unul dintre lucrurile pe care eu nu le sufar de niciun fel la mine este faptul ca ma enervez imediat si din orice prostie. Si pe deasupra mai pun si la suflet si stau si analizez situatia sa vad eu ce si cum si imi fac o tona de filme in cap ...Ma enerveaza la culme sa fiu stresata din toate nimicurile si sa ma o stare de tot cacatu' din care sa nu pot iesi . Ei bine ... aseara de ex ... nu stiu ( sau bine stiu ,dar nu asta e imp) ce a fost cu mine , dar am avut draci maxim!!!! Si cand am o stare ca asta , imi doresc sa urlu , sa tip , sa sar , sa rad in hohote sau sa plang cu lacrimi de crocodil ca sa imi pot reveni , sa ma pot descarca . Partea cea mai nasoala e ca nu pot face nimic din treburile astea pentru ca nu am starea necesara in momentul de fata sau poate ca am inceput sa uit cum se face asta . Si asa , singurul meu refugiu ramane muzica , si noaptea, singurele care ma fac sa evadez din lumea asta , ma fac  sa visez , sa ma calmez si sa imi dau seama ca nu am de ce sa ma enervez . Nu am de ce sa imi pierd timpul cu lucruri dastea inutile .Imi place sa stau pe sacul meu rosu ( unul dintre lucrurile care ma face sa cred ca nu sunt singura niciodata ), sa ma uit pe gean , sa ascult si sa simt vresurile unei melodii pana mi se face pielea de gaina si sa ma uit pe geam . Sa fie neaparat noapte . Asta ma face sa ma calmez si sa uit.  De mult timp nu am mai  avut o stare atat de nasoala ca cea de ieri si sper sa nici nu mai am . Adica imi voi impune sa nu mai am , asta e clar ! Uneori ma simt prinsa intre patru pereti si nu pot evada , nu pot face nimic , nu pot sa ma simt libera si nu stiu ce sa fac . Nu stiu incotro sa o apuc , nu stiu cum sa fac sa las lacrimile sa curga, sa ma pot descarca . Nu mai stiu cum sa rad pana la epuizare . Nici macar nu stiu ce imi lipseste cu adevarat ... stiu doar ca vreau sa ma trezesc din cosmarul asta , care parca nu se mai termina :-j

Melodia asta de ex... a fost exact pe sufletul meu aseara ;))

experimentat

Ha ha acum chiar ca a inceput Bacu' . Azi am avut prima proba.. oralu' la romana si deh ... ca un mic geniu al papagalului ce sunt eu am luat si eu acolo ... un maxim :)). Acum mai trebuie sa iau 10 la  toate si gata :)). Am fost putin stresata , imi mai tremura vocea dar am incercat sa ma gandesc la lucruri frumoase in timp ce citeam ca sa imi pot mentine calmul . Mi-a picat oricum un text foarte usor, ceva despre ecologie ... si am gasit zic eu un mod destul de ok in care sa fac dovada unor cunostinte considerabile :)). Mi-am adus aminte ca am citit pe un blog.:"> niste chestii foarte interesante si .... a fost foarte ok. Simt ca incepe sa se ia cate o pietricica de pe sufletelul meu cu fiecare zi in care ma apropii de examen . Abia astept sa se termine , sa scap odata de tot stresul asta , sa nu ma mai trezesc in fiecare dimineata cu un gol in stomac.

Vara asta

 Ei bine... nu stiu daca vara asta am sa ma- ndragostesc ...( mai bine nu, dar cine stie ?) . Am ascultat azi melodia asta si m-a purtat cu gandul depaarte departe .... undeva la mare , pe plaja ehh ... cine stie cand voi ajunge si acolo ? Cert e ca voi ajunge indiferent de situatie, dar mie imi e dor de mare acum , imi e dor de sentimentul ala atat de frumos pe care valurile marii te fac sa il simti de fiecare data . Parca totusi as vrea sa ma indragostesc acolo , la mare ... sa traiesc o poveste de iubire de o vara ....Ce bine suna ...:x

buna asta :))

Foarte tare !!! :))

Obsedati , mai frate!!!

Unul dintre lucrurile pe care le detest cel mai mult la orasul asta mic si neinteresant in care locuiesc (Tgv) este cu siguranta nesimtirea crasa a barbatilor , asta daca ii pot numi asa. Nu cred ca exista zi in care sa nu fiu fluierata , claxonata sau luata la misto cu fraze de genu " papusa ce buna esti " de baietasii astia (ne)interesanti, cocalari de prima clasa , tarani nespalati si care duc lipsa grav . Am fost in multe orase din tara asta , am mers pe strada, prin parcuri dar nicaieri nu am patit ce patesc in propriul oras. Daca sunt atata de prost inspirata incat sa imi iau o rochita sau o fustita , cred ca 8 din 10 masini ma claxoneaza sau se uita fix la mine . Interesant este insa faptul ca si daca sunt imbracata in trening , reactia este aceeasi . Iar daca mai sunt si cu o alta fata ... ei bine e un adevarat calvar sa trec strada sau sa merg pe trotuar.

Astazi de exemplu , de acasa si pana la partid , aproape de platou ( distanta pe care o parcurg in 10 minute) am fost fluierata de baietii de la spalatoria de langa mine , "pisuita" de un tip de la un magazin , claxonata de vreo 3 masini si privita de sus in jos de ... of nici nu mai stiu . Macar de ar fi ceva de capul baietilor astia sau daca ar arata si ei mai intr-un anume fel . Sau macr daca s-ar exprima corect si ei si si-ar lua o batistuta sa nu se mai ude cu propriile bale... Si acum sincer vorbind, eu nu sunt o frumusete fara pereche. Sunt o fata normala , fara ditamai cracii, care nu poseda niste sani extraordinari sau niste fese apetisante peste masura.

O alta chestie pe care am patit-o zilele trecute si la care nu ma asteptam sincer ... cu ocazia Zilei Eroilor s-a organizat o ceremonie la care au participat si soldatii , dragii de ei ... care se pare ca duc lipsa grav.... de...femei si substanta cenusie. Dupa ce s-a terminat toata balacareala de pe platou , baietii s-au retras la Cinema , probabil asteptau ordinu' sa plece. Am trecut pe acolo cu Adreea si baietii mai aveau putin si isi dadeau drumu'  pe pereti cu comentarii cat se poate de porcoase si neinteresante . Cand am trecut inapoi, am luat-o mai pe de-o parte ... dar tot nu am scapat de comentariile lor. Pai stau si eu si ma gandesc, daca soldatii astia care ar trebui sa fie ceva mai cu bun simt si patrioti adevarati fac gesturi dastea , la ce sa ma astept de la un muncitor suit pe o schela sau de la un taran care nu se stie cum a reusit sa intre intr-unul dintre impresionantele noastre cluburi ( 2 la numar ) ? Si tot eu imi raspund : tara asta , care promoveaza doar pipite si obsedati sexual care apar prin media a uitat de mult ce inseamna decenta si romantismul . S-a vazut iesita de sub un regim comunist in care ii era interzis sa umble dupa ora 10 pe strada si s-a dus cum se zice ," cu capu'nainte" spre tot ce e mai rau si mai prost . E de-a dreptul rusinos , pe bune !!!

Imi doresc

Imi doresc sa ma trezesc in fiecare dimineata cu zambetul pe buze. Imi doresc sa pot zbura departe , departe ( macar cu gandul ), sa pot sa scriu , sa citesc , sa am timp sa visez , sa ma plimb , sa alerg , sa  privesc luna de pe plaja si sa ascult cum se sparg valurile la mal ,sa pot pleca oriunde si oricand, sa pot sa rad si sa plangin acelasi timp,  imi doresc sa fiu libera . As vreau sa am puterea sa realizez tot ce imi propun numai cu o privire . Dar pot oare sa fac macar jumatate din ceea ce mi-as dori? Cum as putea realiza toate lucrurile astea ? De ce pentru fiecare lucru pe care vreau sa il fac este nevoie de timp , rabdare , un plan mai mult decat bine pus la punct si o mie de ganduri ? Vreau sa traiesc intr-o lume in care totul este posibil . Vreau sa ma pot intoarce in timp , sa mai trec prin tot ce am trecut si sa fac aceleasi lucruri . Exista oare ,undeva pe lumea asta un loc in care sa pot simti ca nu conteaza daca este zi sau noapte , un loc in care timpul sa nu aiba nicio valoare , o lume in care totul sa fie " numai lapte si miere" ?

Daca exista .. ei bine intr-o zi il voi gasi. Pana atunci cred ca nu imi ramane decat sa visez la ziua de maine si sa imi aduc aminte de cea de ieri . Nu imi ramane decat sa sper ca fiecare zi care va veni o sa fie mai frumoasa, mai luminoasa . Sau... poate ar fi cazul sa ma trezesc si sa imi dau seama in ce lume traiesc . Tousi , refuz sa fac treaba asta . Prefer sa mai raman putin in lumea mea. Sa mai pot visa putin ca totul poate fi exact asa cum vreau eu . Ca toata viata  se poate desena exact in culorile care imi plac mie. Si cred ca asta se numeste adolescenta sau suflet de copil ajuns la o varsta la care nu ar mai trebui sa viseze atat de mult :)

Regrete? nu pentru mine

 Ma uit in urma , imi aduc aminte  de toate lucrurile pe care le-am facut in ultimul timp.E destul de chinuitor, uneori amuzant, dar chinuitor! Poate ca ar trebui sa imi para rau ca de multe ori nu m-am gandit de doua ori inainte sa fac ceva .. Inainte . Oricum nu regret nimic. Acum ca am mai crescut putin si eu , m-am mai maturizat, cred ca daca ar fi sa ma introc in timp ,as face aceleasi lucruri. As gandi lafel . Daca nu ar trebui sa trecem si prin lucruri mai urate ,sa gresim, "sa dam singuri cu capul de pragul de sus" , cum se zice, cum am mai putea invata  din greseli ? Cum  am mai putea trece peste o dezamagire intr-un timp mai scurt si intr-un mod mai simplu , daca ar fi prima data ? Dar am invatat ceva oare dupa prima greseala? Eu una nu :). Asa ca am mai facut una si inca una si s-au adunat "n" greseli de care nu imi pare rau pentru ca m-au facut sa fiu cum sunt astazi. Cei care nu ma cunosc prea bine ar zice ca e de rau :)) , dar pe bune, pot spune ca odata cu lucrurile mai putin bune , mai negandite pe care le-am facut , m-am schimbat . Totusi ... banuiesc ca oricum nu ar trebui sa ma prea multe regrete .. am 18 ani ,ce naiba ! Si chiar nu am . Nici nu imi doresc sa am .Vreau sa fac ce imi spune inima , ce imi dicteaza instinctele . Vreau sa simt ca pot face orice , ca pot realiza orice daca imi doresc cu adevarat . Si de cele mai multe ori imi iese . De ce ? Nu stiu ... dar cert este ca sunt mai multe lucrurile pe care mi-am propus sa le realizez si le-am realizat decat cele pe care nu le-am realizat. Si atunci ... de ce sa regeret ceva , cand viata este atat de scurta si atat de mica pierduta intr-un milion de alte vieti din jurul meu ? De ce sa nu ma bucur de un rasarit de soare odata la nush cat timp, cand nu ar trebui decat sa ma trezesc mai repede sau sa nu dorm o noapte ? De ce sa o dorm , nu ? De ce sa regret asta ? Sau de ce sa regret ca am iubit ,am fumat , am baut sau alte lucruri care chinuie poate pe toata lumea in fiecare zi ? De ce sa nu ma bucur ca am facut-o si pe asta ? Mi se pare chiar stupid sa regerti 15000 de ani niste fleacuri pe care le-ai facut pentru ca asa ai vrut . Poate am eu un mecanism de gandire stricat , dar cred ca ar fi mai usor daca am vedea cu totii intai partea plina a paharului . Asa am putea spune ca partea plina e mai mare decat cea gola , nu ?:-?

sa fie si asta ....

Din cauza unei stari acute de plictiseala, morcovi in *** ca vine bacu si alte chestii dinastea... in mod exceptional , scriu si azi . Scriu pentru ca nu am ce face si vreau sa imi mai eliberezi putin spatiu din cap , ca e plin numai de fraieri ca Lapusneanu sau alti fraieri dastia cu care se intelege bine ministru la' invatamantu nostru , sa fie ca bine ne este :D . Bine tare, stam ca boii sa tocim 15000 de comentarii, razboaie care nu au nimic interesant decat un tratat si niste fraieri care semnau cu degetu ca nu stiau ce-i ala pix.... In fine, trebuia sa ma descarc :). Doua vorbe despre mine, astazi ca vreau sa ma autocaracterizez:D .Porecla mea pt cine nu stie este Strumf si sunt foarte mandra de treaba asta iar numele adevarat ... Ioana ( neinteresant ). Probabil ca semna f tare cu un strumf si daia mi s-a zis asa. Bine.. avand in vedere statura mea impresionanta , caciulitele in toate culorile ( care app imi lipsesc in perioada asta f tare ), nasul cam intr-o parte si ochii mari si veseli mai mereu ....cum as putea sa nu ma regasesc in acest personaj micut , dragut, simpatic, adorabil si numai bun de luat in brate ( vai!!! ce modestie pe mine :">). Ce cred eu despre mine? Cred ca sunt putin dereglata pentru ca fac majoritatea lucrurilor pe invers , gandesc dupa un mecanism mai ruginit si de multe ori incompatibil cu al altora , imi place sa ma bag in toate prostiile doar ca sa vad eu cum scap... asa for fun :D si in general lucruri dastea :). Ce ma face sa cred treaba asta ? Pai simplu : ma uit la cei din jur si imi dau seama ca nu sunt ca ei . Nu pot sa zic ca ma consider speciala ... ci doar altfel :). De multe ori vad viata si lucrurile altfel decat le vede majoritatea lumii . Lasand asta de-oparte , un lucru care ma caracterizeaza clar este sufletelul meu pereche ( ceva mai mare ca inaltime , dar fie ). Pentru cine nu si-a dat seama , capra cea mica ,Stelista . Cred ca as fi tare ciudata fara ea. M-as simti ca si cum ar lipsi o parte din mine . O petrecere fara ea langa mine nu are nici un farmec. E ca si cum noi am fi legate printr-un cordon invizibil . De multe ori gandim sau facem chestii lafel in acelasi timp ( tare ciudat ) . Stau de multe ori si ma gandesc cum ar fi fost viata mea daca nu o intalneam pe ea. Oare ar fi fost o alta?  ( bine ar fi mai linistita , fara mesaje consumate in prostie zilnic , fara caciuli furate , etc dar plictisitoare tare )

O sa imi fie dor ....

Desi ma hoarasem sa nu mai scriu vreodata pe blogu' asta, ei bine .... mi-au venit cateva idei si decat sa o mai strsez pe iubita mea , mai bine imi exprim liber sentimentele aici ... nu ca alta data , dar asa  :D
 Daca ar fi sa ma uit in urma la ultimii patru ani... ei bine ... ma apuca nostalgia grav . Ma gandesc cu groaza ca nu voi mai fi colega de banca cu iubita mea( Steli) . Au fost in final , cu bune si cu rele cei mai frumosi ani din viata mea... ani in care m-am distrat mai mult decat la maxim si asta pentru ca a fost mereu langa mine , desi uneori a mai fost ea si vacuta ... si eu am mai fost probabil. Nu voi mai face niciodata drumul de 5 minute pana la scoala cu oprire la trecere ca sa imi incep ziua tot alaturi de ea. Nu voi mai chiuli niciodata , nu imi voi mai face griji din cauza scutirilor si etc . Deci s-au dus 4 ani ... patru ani de liceu pe care nu i-am suferit si de care mi-am dorit din tot sufletul sa scap, o sa imi fie dor . Imi pare rau.. intr-un anume fel cand ma gandesc la ce ma asteapta peste cateva saptamani ( Bacu') , dar in fine .. il voi lua asta e clar . Probabil ca la facultate se va schimba situatia,adica sigur!!!! ... Sper doar ca ma voi distra in continuare cu surioara mea :X  si eu zic ca asa o sa fie.

Un alt lucur care imi lipseste cu disperare , poate mai mult decat orice este vechiul bar.. ( Red's) si sunt sigura ca tuturor care au trecut pe acolo si stiau ce inseamna familia frumoasa pe care am format-o acolo si-ar dori sa mai dam macar o petrecere acolo .Macar o seara , macar cateva ore sa mai intrm in atmosfera aia . Si nu ma intereseaza ce ziceau unii... ca e asa si pe dincolo . Era casa mea.Era locul in care din momentul in care paseam si pana ieseam ma simteam fericita . Am facut aproape tot ce se poate face acolo , m-am distrat ca nicaieri ,amplans , am ras, mi-am facut prieteni , m-am certat , am dansat ( la bara mai ales:))) , am mancat , am baut etc . Cuvintele nu stiu cat isi mai au rostul .E simpl ! Im e dor . Rau rau de tot . Uneori ma gandesc ca timpurile alea facparte dintr-o alta poveste , dintr-un alt timp si in niciun caz din viata mea nu fac parte .A fost prea frumos . Si a durat parca prea putin sau a fost intr-un timp prea indepartat ca sa pot sa retraiesc zilele acelea .
O sa imi mai fie dor si de toti de la partid ( deci majoritatea care erau si la bar ) si carora vreau sa le multumesc pt ca au fost mereu acolo . Pt ca m-am distrat de atatea ori alaturi de ei si m-au ajutat de atatea ori . Nu o sa va uit asa cum ziceti voi.:P

Ei bine ... si printre atatea lucruri de care imi e dor , ma bucur ca voi incepe o noua viata ( asta daca intru la facultate :))) da' intru eu ca sunt fata mare si descuracareata ( 1,60 inaltime dar in rest mare ) :) . Ma bucur ca voi lasa in urma destule amintiri si zile urate , multe certuri pe care nu le voi mai auzi in fiecare dimineata . Ma bucur ca voi avea in sfarsit parte de libertatea pe care mi-am dorit-o atat de mult si chiar daca multi nu ma cred , eu ma cunosc si stiu ca nu o voi lua razna pentru ca am avutr de unde sa invat !

Si cam atat legat de treburile cu regretele,in sensul in care o sa imi fie dor .Probabil ca voi mai posta ceva cand o sa mai am ceva de zis :P

prima dragoste...singura ?:-?

Prin viata mea a trecut un numar ...:-? relativ mic de baieti zic eu ... nu au fost multi , dar clar am simtit ceva pentru toti .Pentru unii au fost sentimente mai intense ,pentru altii poate a fost doar o obsesie . Tousi ... daca ar fi sa aleg ... baiatul pe care l-am iubit cel mai mult .. m-as gandi la primul ,logic ca oricine .Asta pentru ca in viziunea mea asa gandesc fetele .. dar ce te faci cu baietii ? am ajuns sa imi dau seama ca pentru baieti singura fata care coneaza si azi si maine si ieri si in fiecare zi este si va ramane prima fata pe care au iubit-o sau pe care au avut-o  iar restul sunt si vor fi numai imitatii ieftine . Ok.Inteleg treaba cu cea mai mare iubire ... dar mi se pare foarte urat sa nu iti mai perimiti sa iubesti cu aceeasi intenistate si a doau oara , si a treia oara ... Nu e corect fata de persoana de langa tine sa o ti doar pe post de bibelou , sa ii spui ca o iubesti , dar defapt sa te gandesti la fosta mereu , sa o comapri mereu . Nu pot sa zic ca nici eu  nu am comparat un ex cu un actual , dar nu la modul " vai nu o sa te iubesc cum l-am iubit pe el " ... Nu ai de unde sa sti ce iti rezerva viata si cum o sa decida sa bata inima ta maine . Cum poate o persoana sa stea cu o alta doar pentru ca ii place cum arata , e " buna/ bun " , are bani sau alte chestii dastea' idioate ?M-am saturat sa dau numai peste persoane de genul asta . M-am saturat sa cred in  dragoste ..... cred ca ea nu mai exista decat odata la 1000 de cazuri  si atunci sigur o pierzi . Atunci pentru ce mai pornesti alaturi de cineva intr-o relatie ? De ce peste un timp decizi sa iti unesti destinul cu acea persoana ? Aceasta persoana este cea pe care o iubesti cu adevarat ? A mai existat alta inainte ? Pentru ca daca a mai existat... s-ar putea sa te trezesti gandindu-te la ea in timp ce femeia/ barbatul de langa tine isi aduce aminte cu nostalgie de ce facea acu 3 ani pe vremea asta ... Este corect  ? Cum  putem noi oamenii sa fim atat de meschini ? Sa ne gandim mai mult la exterior.. la lucruri care nu inseamna aproape nimic  si sa le ascundem pe cele care conteaza cu adevarat ? :-< 

Ma simt neputincioasa in fata acestor lucruri , pentru ca eu nu pot sa imi imaginez o relatie fara niste sentimente care sa ma lege de o persoana .Nu pot sa imi imaginez cum ar fi sa stau cu capul pe pieptul lui si sa ma gandesc la alcineva . E cel mai groazic lucru ... as vrea sa existe lucruri simple , frumoase, care sa ne uneasca , sa avem un limbaj al nostru , gandirea noastra .... sa simt ca e cu adevarat al meu ...Dar cred ca nu se poate :P

incerc sa imi dau seama ce se intampla

Wtf? Ce naiba fac eu cu viata mea? La naiba:-j habar nu am ... Ma gandesc in fiecare zi cat de putin timp mai am pana la bac si admitere si totusi , nu ma hotarasc sa ma apuc odata de invatat calumea. Ce e drept... pot sa ma laud ca prind mult mai repede decat restul lumii , tin minte foarte multe chestii si stiu sa speculez orice chestie.Totusi.... viata mea este plina de evenimente ca sa zic asa... care imi acapareaza ore bune in care as putea sta sa invat , dar stau pe mess, facebook , la camin , la bar, la partid sau pe kiss.... Asa ca ...sa imi traga si mie cineva una ca sa ma trezesc si eu la realitate ... sa ma apuc odata de invatat :) Adica .. nu se pune problema sa nu iau bacu ... si chiar cu note acceptabile ... dar admiterea aia nenorocita m-a facut sa imi pierd mintile si jumatate din gandirea rationala pe care nu stiu in ce masura am avut-o vreodata .Nu stiu ce a fost in capul meu cand am decis ca vreau sa fiu eu cea mai tare din parcare , sa dau la Drept... ca sa devin nush ce ... pentru ca avocat sau ceva de genu' nu prea ma vad ... sau cine stie ... In fine.Ideea e ca asa fac eu mereu .. iau cele mai idioate si gresite decizii ....de la care de multe ori nu mai pot sa dau inapoi .Si asta pentru ca imi place sa risc pana la refuz ...Imi place sa vad ce se intampla daca fac asta sau asta . Nu stiu cand o sa termin si eu cu treburile astea si o sa ma maturizez. Nu stiu cand o sa incetez sa mai fac toate chestiile care mi se pare mie super pe moment si mai mult.. nu stiu pe cate le voi regreta.In ultimul timp am regretat cam multe.. cam prea multe ... Deci , va roog:)) cineva sa ma opreasva :D se poate :d ?

ticaloasa:|

Cine o sa spuna vreodata ca nu suntem noi stapanii nostrii...inseamna ca e doar un mare idiot ( bine poate doar basescu crede ca e sefu' nostru dar trecem peste )Suntem singurii stapani ai existentei noastre.Prin simplul fapt ca actionam conform instinctelor.

Desi de multe ori actiunile noastre raman doar la stadiul de impulsuri ,ratiunea ne face sa ne oprim de multe ori ; sa spunem stop .Bine, nu stiu daca este si cazul meu.Tind sa cred ca nu.Pur si simplu nu ma pot stapani.Nu pot sa ma opresc atunci cand stiu ca nu e bine ce fac.E ca si cum tot ce e in jurul meu dispare.Toata ratiunea se pierde iar instinctele mele se pun in miscare.Ca si cum  nu mai vad si nu mai aud nimic in jurul meu inafara de lucrul pe care mi-l doresc .Desi de multe ori apare o mica voce in capul meu care imi striga tare ca nue bine, ca trebuie sa ma opresc sau e fara rost sa fac ceva , simt ca inima imi bate din ce in ce mai tare si imi spoteste usor..." fa-o... acum sau mai tarziu vei regreta... voi avea eu grija de asta ".
Iinima ... cea fara care existenta ar fi imposibila , se joaca in fiecare zi cu noi ... ne face sa simtim un gol in stomac ,ne face sa actionam nebuneste , ne da aripi si ne face sa visam ca lumea ne poate apartine doar daca zambim.Si ca si cum nu ar fi suficient ...a doua zi poate sa inceteze sa mai bata .Inceteaza sa ne mai chinuie cu sentimente pe care nu ar trebui sa le lase sa zboare prin fiecare por al fiintei noastre.
Asadar...inima este"ticaloasa"iar singura "ticaloasa" si mai mare esre moartea( suna cam urat stiu ).Singura care poate pune capat...singura care are cu adevarat un cuvant de spus in toata viata unui om ...