marți, 2 august 2011

ceva nou

ceva nou dintr-o viata care urmeaza a fi noua, nu? am terminat cu bac , admitere , foi, carti ,caiete si pixuri colorate .... ar trebui sa ma simt mai mult decat bine . Ar trebui sa ma simt altfel decat ma simt .Bine ... ca nu stiu exact cum sa exprim sentimentele astea ciudate... e  ca si cum viata s-ar fi scurs din mine si nu o mai pot recupera. Idioata impresie . O sa trec peste! clar ... in fine ....

avand in vedere ca e ora 2 jumate noaptea si eu inca nu am somn ....m-am gandit sa mai intru si eu sa mai scriu pe blog , ca poate se mai duce dracu' starea asta de cacao....aseara am avut niste vise foarte ciudate. Nu am mai patit de mult timp asa ceva, chiar uitasem sentimentul . Desi credeam ca ziua de azi urma sa fie buna , logic ca nu a fost deloc draguta avand in vedere faptul ca am avut un minunat vis in care era sa fiu omorata de un card de ciori dar am fost salvata la timp de un nene care parea venit de pe alta planeta iar apoi am stat treaza vreo ora pana sa adorm la loc , ca sa visez iar ca cineva vrea sa ma killareasac... poate va imaginati.

Interesanta  fost ca in ambele vise cineva m-a salvat. Mai exact primul vis mi s-a parut interesant in ciuda sentimentului ciudat pe care mi l-a produs. Salvatorul meu nu parea uman ,era parca coborat din cer , ca un fel de inger pazitor, cu parul alb , vocea dulce si un aer batranesc , incarcat de cunostinte. M-a impresionat

vara asta simt ca trece extraordinar de greu , timpul este mult prea rabdator cu mine iar eu nu am niciun chef de el, as vrea sa zboare pe langa mine ,dar parca cineva i-a taiat aripile. Imi vine sa ii spun ca el ar putea sa zboare si fara aripi ,dar simt ca mi-a taiat cineva limba. Vara asta am decis sa mi-o dedic aproape in totalitate cartilor si filmelor, lucru care ma ajuta sa fac timpul sa treaca putin mai repede , desi el continua sa se incapataneze.

zilele trecute am fost la tara si amcrezistat in mod miraculos 3 zile. Logic ca nu am stat prea mult pe afara , timpurile alea au apus demult , dar am facut o plimbare scurta . Mi-am adus aminte intr-un mod izbitor de copilaria mea, de mirosul srrazii incinse, al gradinii sau al curtilor taranesti . Totusi.... aici oamenii nu mai sunt cum erau cand eram eu mica . Am observat cu uimire ca lucrul asta ma nemultumeste .Mi-as fi dorit ca acestia sa nu se fi schimbat atata de mult si sa fi pastrat mai multe din obiceiurile pe care eu le-am cunoscut .Desi aerul era in mare parte acelasi , aer de tara aproape nimic nu a ramas neatins de trecerea timpului. Vechia gradinita in care obisnuiam sa stau cu prietenii a fost daramata si in loc au fost construitre ANELE-uri , gardurile din lemn au fost inlocuite cu garduri din materiale scumpe si sofisticate iar bancile pe care alta data stateam si ne jucam seara au fost inlocuite si ele cu alte minunatii.

stiu ca nu are legatura ce am scris eu aici ,insa asimilate si puse laolata toare aceste lucruri ,pe langa multe altele,ma deranjeaza si imi provoaca intr-o oarecare masura senzatia asta ciudata ca nimic nu are farmec si viata poate sa treaca pe langa mine fara stres

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu