marți, 27 septembrie 2011

vise

sunt momente in viata in care simti ca nu poti sa scoti niciun cuvant ,in care nu poti sa faci nimic altceva decat sa te gandesti si sa meditezi .De multe ori stau si ma gandesc la ce imi doresc eu de la viata si la felul in care ar trebui sa procedez ca sa realizez ce im doresc . In primul rand incerc sa ma detasez ( fara succes ce-i drept ,dar macar incerc ) de problemele minore . Imcerc sa ma gandesc cum ar fi daca ar fi si mai rau de atat . Incerc sa imi imaginez cum voi arata eu peste 10 ani ,cum va arata viata mea. Incerc sa imi pun  o anumita ordine in minte si sa imi fixez anumite teluri , dar descopar ca uneori sunt prea multe si nu stiu in ce ordine sa le asez. Totusi , cred ca este important si faptul in sine , ca ma gandesc a la viitor . Nu stiu cum pot unii sa se trezeasca in fiecare dimineata si sa nu se gandeasca mai departe de ce vor manca la pranz . Nu stiu daca sunt eu nebuna sau ei , insa eu imi ocup majoritatea timpului liber , gandindu-ma la ce as putea face in viitor ca sa fiu cat mai fericita : sa fiu o persoana implinita din toate punctele de vedere . Imi dau seama ca daca iti doresti cu adevarat si ai ambitie , poti sa realizezi tot ce iti propui . Si mai mult decat atat , daca vei avea langa tine pe cineva care sa iti fie alaturi , care sa creada in visele tale si sa isi doreasca aceleasi lucruri de la viata poti sa  te gandesti la viitor fara sa fi speriat sau fara sa vezi in ceata . Ma gandesc ca greutatile pe care le intampin zi de zi trebuie puse intr-un sertar al mintii pe care sa scrie " lcururi fara valoare " . Lucrurile cu adevarat importante nu vor fi pune niciodata intr-un seratr , pentru ca le folosesti mereu . Asa decurge o parte din viata mea de zi cu zi . Stau , fumez o tigara , meditez ,imi imaginez si incerc sa imi dau seama de unde sa ma apuc sa imi traiesc viata . Pe ce drum sa o iau si cum sa fac , astfel incat sa realizez tot ce imi doresc , sa am timp sa traiesc si in prezent si uneori sa mai am timp si pentru distractie . Ciudat ... unii ar spune ca sunt inca tanara ca sa ma gandesc la viitor si ca ar trebui sa ma distrez acu si sa imi fac de cap . Eu i-as intreba pe ei , astia mai mari care cica au trecut de peiroada in care ma aflu eu .... ce fac ei acum cu viata lor , ce s-a ales de ei si care e viitorul lor , daca ei la varsta mea nu se gandeau la ce vor face ? ....

timpuri noi

de ceva vreme am devenit cam nostalgica. Imi aduc aminte de copilaria mea si ma gandesc cu groaza ca tipurile s-au schimbat sub ochii mei . Acum totul se rezuma la calculatoare ,telefoane cat mai performante , droguri , bautura tare ,multe tigari si multa smecherie . Copiii din ziua de azi nu mai seamana deloc cu cei pe care mi-i aduc eu aminte , prietenii mei din copilarie . Locurile pe care mi le aduc eu aminte au devenit aproape de nerecunoscut iar oamenii s-au schimbat prea mult ca sa ii mai pot recunoaste . S-a terminat cu jocurile gen "Ascunselea", "Flori ,fete si baieti" , "Ratele si vanatorii","Adevar sau provocare" etc . S-a terminat cu jocurile pe televizor si cartile cu Harry Potter. S-a terminat cu romantismul si rositul in fata celui de care iti place in secret . Tot ce imi aduc eu aminte ca a reprezentat copilaria mea , a ramas undeva in urma si numai cei care au trecut odata cu minte isi mai aduc aminte din cand in cand de cat de frumos era atunci . Cred ca am fost ultima  generatie care a mai prins o parte din frumusetea aceea atat de simpla a lucrurilor de atunci . In zilele noastre, ma uit cu regret la ce se intampla in jurul meu , la copiii care nu mai stiu sa se distreze fara droguri si bautura, la oamenii care nu mai pot trai fara 3 telefoane si fara calculator , la locurile pe care eu le iubeam si acum nu mai sunt .Ma uit cu groaza la copii de 14-15 ani care consuma droguri si se revolta impotriva celor care nu "legalizeaza " drogurile .Nu inteleg ce se intampla cu ei si incerc sa imi dau seama de ce o apuca pe un drum gresit . Cine este vinovatul sau cine sunt vinovatii pentru lucrurile rele si negative care se intampla in ultima vreme din ce in ce mai des ? este trist si cred ca cineva ar trebui sa faca ceva . Uneori as vrea sa inventeze cineva o clepsidra a timpului pentru ca eu as vrea sa ma intorc in timp si sa uit ca exista o lume atat de rea , perfida , delasatoare si negativista , lumea in care eu traiesc acum .

luni, 12 septembrie 2011

scoala..din nou

astazi a inceput un nou an scolar . Pentru mine insa continua vacanta . Mai sunt cateva saptamani si voi incepe facultatea . Dimineata nu m-am putut abtine sa nu ma gandesc la anii trecuti in care si pentru mine ar fi inceput scoala si la tristetea pe care o simteam cand ma gandeam cat timp mai am de petrecut la liceu . Acum simt o urma de regret cand ma gandesc ca banca in care eu am stat 4 ani acum va fi ocupata de altcineva , profesorii mei vor avea alti elevi iar colegii mei o vor apuca acum pe drumuri diferite de al meu . Desi inca nu constientizez ca s-a terminat , simt ca nu mai apartin liceului in care am invatat  4 ani .Simt ca acum locul meu nu mai este acolo . Ma uitam la toti elevii care se aduna in curtea scolii si nu ma regaseam . Bucuria sau tristetea lor legate de inceperea scolii mi-au adus aminte de anii trecuti . Imi aduc aminte inceputul clasei a 9-a ... a fost foarte comic .... fiecare clasa se asezase la locul ei , iar eu , emotionata fiind,  m-am pus in randul clasei a 11-a G in loc de a 9-a G ...:)) . Imi aduc aminte acum de multe momente care altadata m-ar fi facut sa ma enrvez sau sa imi doresc cu disperare sa termin liceul .Acum nu pot decat sa pun intr-un colt al mintii si inimii mele acesti 4 ani care s-au scurs atat de repede si sa ma gandesc la ce ma asteapta . O viata noua , colegi noi , o "casa " noua , profesori noi . Sper ca de data asta lucrurile vor fi diferite si ca voi privi spre viitor  cu drag si speranta  de mai bine :)

vineri, 9 septembrie 2011

dor...

acum doi ani de ziua mea , mi-am dorit un hamster de al andreea . Desi la incepu cat a fost mic nu l-am suferit pentru ca ma musca de fiecare data cand vroiam sa ma joc cu el , in timp am ajuns sa il iubesc si sa ma bucur de fiecare data cand il vedeam fericit : cand ii dadeam drumu sau cand ii schimbam " scutecele" :)).Alaltaieri cand am venit de la tara s-a bucurat ca un om cand m-a vazut . Am vazut ca slabise mult... am vrut sa ii fac curat azi ,dar l-am gasit mort ...Logic ca m-a busit plansu' si am dat vina pe ai mei ca nu au avut grija de el . Poate a murit de batranete ...desi eu cred ca ar fi putut sa moara de dor. Prefer sa cred ca a fost asa . Ca si oamenii , si animalele au sentimente. Si daca si animalele au niste sentimente , ce sa mai vorbim de oameni . Cum ar fi sa mori de atat dor ? Cum ar fi sa iubesti ata de tare pe cineva, incat intr-o zi sa nu te mai poti ridica din pat de atata dor? Cum ar fi ca dragostea sa te cuprinda intr-un asa fel incat sa nu mai poti face nimic . Asta e oare partea frumoasa sau partea urata a acestui sentiment ?



vineri, 2 septembrie 2011

toamna...din nou

tin minte ca si anul trecut cam pe vremea asta scriam ceva despre toamna. O toamna care pentru mine a fost cat se poate de trista , complicata , chinuitoare si in niciun caz buna . in fine .. trecut . Toamna asta se anunta putin diferita ... defapt putin mai mult. Desi nu este decat a 3-a zi din toamna aceasta ,incep sa o simt destul de puternic . Ma simt ciudat .... diferit . In curand viata mea se va schimba . Deja a inceput sa se schimbe intr-un mod in care nu ma gandeam ca o va face . Ciudat...dupa mult timp ma simt bine , chiar neasteptata si nesperat de bine . Fericita...!
Vara care tocmai a trecut o declar total ciudata , decisiva si neasteptata . Dar s-a dus . E ca si cum ar fi inceput un nou an odata cu 1 septembrie . Nu stiu , poate este doar o idee de a mea ,dar mi se pare ca un an nu incepe pe 1 ianuarie , ci pe 1 septembrie . As vrea sa pot explica mai bine  ce simt , ce cred , dar nu imi mai gasesc cuvintele . Poate nici nu trebuie . Ma simt putin nostalgica ,dar in acelasi timp sunt fericita . Poate aerul putin schimbat ma face sa ma simt asa sau poate mirosul de zacusca si de dimineata racoroasa sunt de vina.
Azi mi-am luat larevedere, pana vara viitoare de la o prietena buna ( poate viitoare matusa:))). Simt ca odata cu plecarea ei , se termina si vacanta pt mine , desi mai am o luna pana atunci . E ca si cum ma trezesc dupa un somn lung presarat cu vise frumoase. Nu ma tem  ca trezirea va fi grea , ci ca aceasta ma va face sa dau piept in sfarsit cu realitatea , cu greutatile si sentimentele unui om care o apuca pe propriul drum si care va decide in tottalitate pentru sine de aici inainte. Un fel de .... rupere de copilarie cu adevarat . Ca si cum.... odata cu schimbarea culorii frunuzelor , adica foarte curand , ma voi schimba si eu .Pentru totdeauna. Pacat ca la primvara frunzele vor reveni la culoarea lor obisnuita ....probabil eu nu .