dupa o luna

dupa o luna de facultate ( in care nu am avut net ) , am dat si eu de cineva caruia ii merge netu' , ca sa mai postez si eu cate ceva din viata mea. Viata in Bucuresti este frumoasa ,asa cum ma asteptam sa fie , desi de multe ori este si grea ( viata de student : fara bani , fara mancarica la pat si fara prea multa intimitate ) . Totusi , pot trece peste , imi place la nebunie locul asta . Cea mai grava problema a mea este legata de orele de mate , care imi dau fiori , ma inspaimanta si ma fac sa ies dupa un curs si un seminar cu capu' cat casa . Tot ce imi doresc este sa trec si eu cu 5  , ca altfel se duce dracu' visu meu . M-am obisnuit usor , usor cu ce inseamna o dimineata la metrou , cu orele , colegii de la facultate , profii si colegele de camera , cu care ma inteleg super. Timpul trece aici mult prea repede . Nu am timp sa ma plictisesc , sa citesc o carte sau sa stau sa ma gandesc prea mult la viata . Am descoperit ca Bucurestiul asta este foarte foarte mic  am dat peste oameni peste care nu ma asteptam sa dau vreodata . Mi-am facut niste prieteni buni ( si nebuni ) , niste prieteni pe care nu credeam ca mi-i voi face atat de repede si cu care nu credeam ca am sa ma inteleg asa de bine . De multe ori incerc sa imi aduc aminte cum era viata mea dinante de Bucuresti , cand doar visam la zilele astea , si nu reusesc sa imi aduc aminte cum era. Parca trecutul acela a fost doar un vis din care m-am trezit acum o luna . Nu cred ca as putea sa imi imaginez viata departe de locul asta , de caminul asta si chiar de facultatea asta la care nu credeam vreodata ca voi ajunge. Sunt atat de multe lucruri pe care ma gandeam ca le voi face cand ajung aici si atat de multe pe care nu le-am facut , incat stau si ma intreb and naiba a trecut timpul pe langa mine . Parca maine o sa ma vad ajunsa in sesiune si sunt tare curioasa caum o sa trec peste ea ( desi curiozitatea poate sa mai astepte ) . Tot ce pot sa spun este ca sunt fericita si linistita aici de cele mai multe ori si pana la urma asta este tot ce conteaza , pentru ca asta mi-am dorit mereu ....